Companiile din Romania au pierdut 90.000 de salariati

Posted by:     Tags:      Posted date:  July 7, 2017  |  No comment


July 7, 2017


Numarul salariatiilor din companiile care au depus situatiile financiare aferente anului 2016 a scazut cu 90.000 la finalul anului 2016 fata de anul precedent, de la 4 milioane in anul 2015 la 3,91 milioane anul trecut, se arata intr-un studiu Creditinfo, companie specializata in furnizarea produselor si serviciilor de management al riscului comercial. Majoritatea covarsitoare a companiilor din Romania (91,5%) o reprezinta micro-intreprinderile, adica au cel mult 9 angajati, 8,19% au intre 10 si 49 de angajati, 1,49% au intre 50 si 249 de angajati, iar 0,29% (putin peste 1.600 de companii) au peste 250 de angajati.

1

Totul, in contextul in care numarul companiilor inregistrate in Romania care au desfasurat activitate a crescut cu 19.000 fata de anul precedent, ajungand la 556.000, fata de 537.000 in 2015. A scazut in schimb cifra de afaceri, de la 1,2 mii de miliarde lei in anul 2015 la 1,195 mii de miliarde lei in anul 2016, se mai arata in studiul Creditinfo. Ponderea companiilor care au cifre de afaceri de pana la 2 milioane lei este de 91%, intr-o usoara crestere fata de anii precedenti. A scazut in schimb ponderea companiilor care au inregistrat cifre de afaceri de peste 49 de milioane lei, de la 0,53% in anul 2015 la 0,5% anul trecut.

2

Totusi, desi sunt mai putine companii si au mai putini salariati, profitul inregistrat de ele se afla pe un trend crescator: 96 de miliarde lei in 2016, fata de 89 de miliarde in 2015 si 83 de miliarde in 2014. Totodata, pierderile inregistrate de companiile romanesti au fost din ce in ce mai mici in ultimii trei ani: de la 54 miliarde lei in 2014, la 44 miliarde in 2015, respectiv 34 miliarde anul trecut.

Profitabilitatea companiilor din Romania inregistreaza un trend pozitiv, atat in cazul in care se ia in calcul doar profitul obtinut de acestea, cat si atunci cand in ecuatie este introdusa si pierderea inregistrata la nivel national. Scaderea pierderilor inregistrate de companiile din Romania, coroborata cu cresterea profitului si cu o relativa stagnare a cifrei de afaceri, a facut ca profitabilitatea acestora sa se dubleze in anul 2016 (5,15%) comparat cu anul 2014 (2,55%)”, explica Aurimas Kačinskas, CEO Creditinfo Romania.

3

Imobiliarele raman cel mai important domeniu

Topul celor mai profitabile domenii din Romania ramane neschimbat in ultimii trei ani. Pe primul loc se afla lucrarile de constructie a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale, unde profiturile au depasit valoarea de 3,4 miliarde lei, fiind insa in scadere comparativ cu valoarea inregistrata in anul 2015 (3,6 miliarde lei). Al doilea domeniu profitabil este cel al inchirierii si subinchirierii bunurilor imobiliare, cu profituri de aproape 2,8 miliarde lei in 2016, inregistrand o crestere semnificativa fata de anul precedent, cand ocupa locul al patrulea, cu profituri de 2 miliarde lei.

Cultivarea cerealelor completeaza podiumul, cu profituri de peste 2,5 miliarde lei, de asemenea in crestere fata de anul precedent, cand ocupa locul al saselea, cu putin sub 1,9 miliarde lei. Alte domenii profitabile sunt: Comertul cu amanuntul in magazine nespecializate (2,36 miliarde lei profit), Activitatea de consultanta pentru afaceri si management (2,23 miliarde lei profit), Transportul rutier de marfuri (2 miliarde lei profit) si Productia de energie electrica (2,07 miliarde).

„In anul 2016 nu se observa modificari semnificative in topul celor mai profitabile domenii de activitate. Chiar daca profitul domeniului a scazut, lucrarile de constructie a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale continua sa fie de departe cel mai profitabil domeniu de activitate. Cultivarea cerealelor reintra in top 3 domenii profitabile insa este in continuare un domeniu influentat de conditiile meteorologice”, declara Aurimas Kačinskas, CEO Creditinfo Romania.

La capitolul cifra de afaceri, Comertul cu amanuntul in magazine nespecializate este domeniul care genereaza cea mai mare cifra de afaceri in fiecare din ultimii trei ani. Trendul este crescator: de la 48 miliarde lei in 2014, la 54,8 miliarde lei in 2015 si 59,6 miliarde lei in anul 2016. Urmeaza Transporturile rutiere de marfuri (34,8 miliarde lei), Lucrarile de constructie a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale (29 de miliarde lei) si Comertul cu ridicata al produselor farmaceutice (25,6 miliarde lei).

Cei mai multi salariati lucreaza in companii care activeaza in domeniile Comert cu amanuntul in magazine nespecializate (peste 183 mii de salariati, cu 2.000 mai multi decat in anul 2015), Lucrari de constructie a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale (peste 161 mii de salariati, in scadere cu 5.000 fata de anul 2015), Transporturile rutiere de marfuri (127.000 persoane, cu 6.000 mai multe decat in 2015) si Activitati de protectie si garda (106.000 salariati, cu 2.000 mai putini decat in anul precedent).  

Judetele cu cele mai profitabile firme

Profitul generat de companiile bucurestene, cel mai important din toata tara, a inregistrat o crestere de 4 miliarde lei in anul 2016 (34 de miliarde lei profit) fata de anul precedent (profit de 30 miliarde lei). Urmeaza judetul Ilfov, cu 6,1 miliarde lei profit in anul 2016, Timis (profit de 4,8 miliarde lei), Cluj (4,3 miliarde lei), Sibiu (3,6 miliarde lei), Prahova (3,1 miliarde lei), Brasov (3 miliarde lei), Constanta si Arges (cu 2,9 miliarde lei), Mures (2,6 miliarde lei) si Iasi (1,9 miliarde lei).

4

*Graficul nu prezinta Mun. Bucuresti, unde s-au obtinut profituri de peste 34 miliarde lei.

Clasamentul celor mai mari cifre de afaceri, pe judete

Chiar daca s-au inregistrat scaderi importante atunci cand vorbim despre cifra de afaceri generata (422 miliarde lei in anul 2016, fata de 432 miliarde lei in anul 2015), Municipiul Bucuresti conduce, de la distanta, si clasamentul dupa cifra de afaceri.

Pe judete, cele mai importante cifre de afaceri sunt generate de Ilfov (80 de miliarde lei in anul 2016, in crestere cu 12 miliarde lei fata de anul precedent, cand cifra de afaceri era de 78 miliarde lei), Timis (53 miliarde lei), Arges (51 miliarde lei), Cluj (46,3 miliarde lei), Brasov (42,6 miliarde lei), Constanta (41,4 miliarde lei), Prahova (39,1 miliarde lei), Arad(28,1 miliarde lei), Mures (27,3 miliarde lei) si Sibiu (27 miliarde lei). De altfel, judetul Sibiu este nou intrat in Top 10, luand locul judetului Bihor, care iese din grupul fruntas.

 5

*Graficul nu prezinta Mun. Bucuresti, unde s-au obtinut cifre de afaceri de peste 422 miliarde lei.

 

Top judete din Romania in functie de numarul de salariati

Companiile din Bucuresti au si cei mai multi angajati, chiar daca numarul lor este in scadere (1,028 milioane in 2016 fata de 1,056 milioane in 2015). In tara, cei mai multi angajati erau, la finalul anului 2016, in companiile inregistrate in judetul Timis (187.000), Cluj (174.000), Ilfov (160.000), Brasov (149.000), Prahova (138.000), Constanta si Arges (132.000), Bihor (120.000), Sibiu (110.000) si Iasi cu 98.000 de mii salariati.

6

*Graficul nu prezinta Mun. Bucuresti, unde sunt peste 1 milion de angajati.

Care este situatia vitezei de recuperare a creantelor si de plata a datoriilor

In cadrul comertului cu amanuntul in magazine nespecializate, viteza de recuperare a creantelor este in scadere, de la 27 zile in anul 2014, la 17 in anul 2016. Trendul este similar si pentru plata datoriilor, care in anul 2014 avea o durata de 152 zile pe cand in 2016 a scazut la 122 zile. Lucrarile de constructie a rezidentialelor inregistreaza valori ridicate atat pentru recuperarea creantelor (171 zile, de la 155 in anul 2015) cat mai ales la plata datoriilor, unde dupa o scadere de la 470 zile (2014) la 369 zile (2015), a ajuns la 428 zile in 2016. Cultivarea cerealelor inregistreaza valori ridicate atat la recuperarea creantelor (172 zile in 2016, in scadere de la 186 zile in 2015, dar in crestere fata de 161 zile in 2014) cat si pentru plata datoriilor (421 zile in anul 2016, de la 454 zile in anul 2015, dar in crestere de la 370 zile in anul 2014).

In Bucuresti,  viteza de recuperare a datoriilor a crescut de la 268 zile in anul 2015 la 277 zile in anul 2016. Acelasi lucru se poate afirma si pentru durata de recuperare a creantelor care a crescut de la 95 zile in anul 2015 la 100 zile in anul 2016. In judetul Cluj, viteza de recuperare a creantelor a ramas constanta 89 zile insa viteza de plata a datoriilor a crescut cu 7 zile, de la 215 zile in anul 2015 la 222 zile in anul 2016.

In judetul Ilfov, atat viteza de plata a datoriilor, cat si cea de recuperare a creantelor a crescut cu 7 zile, de la 83 zile in anul 2015, la 90 zile in anul 2016 (recuperare creante) si de la 235 zile in anul 2015 la 242 zile in anul 2016 (viteza de plata a datoriilor).

Dintre judetele analizate, in Timis se inregistreaza cea mai mare crestere in cazul vitezei de recuperare a datoriilor, de la 194 zile in anul 2015 la 243 zile in anul 2016 (peste o luna). In acelasi timp, viteza de recuperare a creantelor a crescut de la 77 zile in anul 2015 la 93 de zile in anul 2016.

Ipotezele analizei realizate de Creditinfo Romania

In realizarea acestui studiu Creditinfo Romania a luat in calcul toate companiile existente in Romania, cu cateva exceptii: persoanele fizice autorizate (PFA), Intreprinderile Familiale (IF) si cele Individuale (II), care nu raporteaza indicatorii financiari sub forma bilanturilor contabile; companiile din domeniul institutiilor financiare bancare, non-bancare si al asigurarilor; companiile de orice fel care nu au inregistrat activitate financiara (nu au inregistrat profit sau pierdere si au 0 angajati); Companiile care, din diverse motive, nu au depus situatiile financiare.

 

 

 



About the author


Cu o experienta profesionala in business si administratie, Claudiu Vrinceanu a studiat economia la Facultatea de Relatii Economice Internationale (ASE) si Stiintele Politice la SNSPA. De asemenea, Claudiu a incheiat cursurile programului de EMBA al Maastricht School of Management.






Wanna say something?






 





Read previous post:
Ce nevoi au antreprenorii romani care se internationalizeaza. Studiu de caz: Start-Up Bridge Romania-Bulgaria

Interactiunile directe cu antreprenori din pietele-tinta, know-how-ul local si informatiile despre reglementarile statului si fiscalitate reprezinta principalele obiective ale antreprenorilor...

Close