In apararea antreprenorilor : “Ne ocupam timpul cu asta, in loc sa ne concentram pe business”. Tu ce ai face cu 100.000 de euro in 2018?

Posted by:     Tags:  , ,     Posted date:  November 20, 2017  |  No comment




I. Într-o discuție despre internaționalizarea firmelor românești, în plină zi de Black Friday, un antreprenor român din tehnologie îmi spune că mintea nu îi stă deloc la evenimentul anului în e-commerce, Black Friday, chiar dacă business-ul său este strâns legat de comerțul electronic. Motivul este simplu și dureros: antreprenorul nostru este forțat să aloce ore în șir pentru a desluși modificările generate de Revoluția Fiscală.

Un business românesc global suferă din cauza Revoluției Fiscale.

II. Un alt antreprenor, CEO-ul unei companii înființate în 2010, se întreabă pe Facebook ce-ar putea să facă firma sa cu 100.000 de euro anul viitor? Tot el dă un răspuns concret: “să organizeze unul sau două team-building-uri spectaculoase,- să asigure 100 de prânzuri pentru toți angajații”. În schimb, de acești bani, 100.000 de euro, trebuie să suplinească taxele trecute de la angajator la angajați pentru a nu scădea salariile nete. Antreprenorul concluzionează sec: “Beneficiul real pentru oameni și companie? #zero”

Ca idee, start-up-ul  (de fapt, “scale-up-ul”) de mai sus a dezvoltat o soluție pentru formulare și chestionare online care este utilizată pe mai multe piețe internaționale, în principal de piețele anglofone-SUA, Canada, Marea Britanie și Australia – dar și de către clienți din țări vorbitoare de limbă spaniolă din întreaga lume.

Un alt business românesc global suferă din cauza Revoluției Fiscale.

III.  În aceeași săptămână, un alt antreprenor, de data aceasta mai cunoscut, Felix Pătrăscanu, co-fondator al companiei FAN Courier, descrie că nu se poate concentra asupra provocărilor la nivel tehnic în domeniul său de activitate, cum ar fi o concurență ca Uber în taximetrie, întrucât este forțat să-și irosească resursele pentru a se conforma noului pachet fiscal.

„În lumea asta se întamplă atâtea lucruri față de care noi rămanem în urmă din cauză că, în loc să facem față provocărilor din business, ne ocupăm timpul cu prevederile fiscale. S-ar putea să apară un Uber pe curieratul de marfă, și atunci tot business-ul meu se va prăbuși dacă nu voi face față acestei concurențe. Dar suntem nevoiți, ca oameni de afaceri, să ne ocupăm timpul cu conformarea, în loc să ne concentrăm pe provocările din business”, a spus Felix Pătrășcanu.

Un business românesc mare, cu ambiții regionale, suferă din cauza Revoluției Fiscale. 

Din punct de vedere economic, cei trei antreprenori se confruntă cu un uriaș “cost de compliance” (să-l numim în română “cost de conformitate” sau “cost de conformare”). Spre deosebire de costul de oportunitate, care poate fi înțeles și acceptat atunci când alegi liber, spre exemplu, alegi merele, iar următoarea alternativă ar fi fost perele (renunți, astfel, la pere), “conformarea cu birocrația” nu mai este o alegere, ci avem, de fapt, o componentă importantă de coerciție. Altfel spus, antreprenorii se confruntă, în caz de neconformare, cu o amenințare implicită cu agresiunea.

Economic, acest “cost de compliance” reduce din resursele care ar fi fost alocate către obiective cu adevărat generatoare de profituri și satisfacții ale consumatorilor (vezi focusul Antreprenorului I în privința Black Friday), poate fractura politica de angajări a firmei, deci mai puține locuri de muncă (vezi preocupările Antreprenorului II) și poate strica stimulentele pe piață (îi penalizează pe cei eficienți, spre exemplu Antreprenorul III, fondatorul FANCourier ). Toate aceste procese generează apariția unei noi clase de experți în “compliance” cu birocrația, deci strică diviziunea muncii.

În loc să se ocupe de satisfacerea nevoilor clienților și de lupta cu concurența, cei trei antreprenori, alături de alte zeci de mii de întreprinzători aflați în faza de creștere, se preocupă mai degrabă de satisfacerea nevoilor birocraților. Avem o risipă antreprenorială, iar noi sărăcim pe termen lung. În plus, înființarea de firme de curierat și de tehnologie va deveni mai puțin atractivă, în detrimentul înființării de autorități, departamente și ministere extractive.