Modelul de succes la Brasov, episodul IV: ce trebuie facut pentru a stimula invatamantul profesional

Posted by:     Tags:  , , ,     Posted date:  August 2, 2017  |  No comment


August 2, 2017


Peste o sută de tineri au absolvit Şcoala Profesională Germană „Kronstadt“ (SPGK), prima şcoală în sistem dual din România, în cea de a patra generaţie de absolvenţi, şi vor fi angajaţi în companiile în care s-au pregătit deja.

La sfârșitul acestui an școlar, 126 de elevi au absolvit cursurile SPGK, iar povestea de succes de la Brasov este confirmată de faptul ca toti tinerii au primit oferte de angajare (!!!) din partea companiilor partenere în proiect, acesta fiind al doilea an consecutiv în care angajarea efectivă va acoperi în totalitate numărul absolvenților.

Oferta de şcolarizare este întocmită pe baza cererii companiilor partenere şi cuprinde, în acest moment, următoarele meserii: operator pe maşini unelte cu comandă numerică (din 2012), electromecanic – maşini unelte şi instalaţii industriale (din 2012), confecţioner articole din piele şi înlocuitori (din 2013), sculer matriţer (din 2013), sudor (din 2014).

SPGK este prima şcoală profesională din România în sistem dual după model german, sistem care presupune o colaborare între autorităţile locale şi centrale, pe de o parte, şi companii private.

Organizaţia a fost înfiinţată în 2012, când zece companii membre ale Clubul Economic German din Braşov, împreună cu Primăria Municipiului Braşov şi Inspectoratul Şcolar Braşov, au fructificat baza legislativă (Ordinul Ministerului Educaţiei Naţionale nr. 3168 din 03.02.2012 privind Organizarea şi funcţionarea învăţământului profesional).

”Insule” de normalitate- Brașov, Oradea, Sebeș
În anul dedicat oficial învățământului dual, România pare că începe să conștientizeze efectele pe care le produce în economie lipsa acută a forței de muncă calificată și înalt-calificată.

Cele câteva ”insule” de normalitate- Brașov, Oradea, Sebeș,  centre unde, prin implicarea companiilor sau a autorităților locale, s-au pus bazele unor școli tehnice de succes – arată că România trebuie să generalizeze acest tip de educație, atât de eficient și de prețuit în Occident.

invatamant

Avem nevoie de un ”triunghi” activ pentru o bună funcționare a acestui sistem de educație: administrație locală- mediul de afaceri- sistemul public de educație. Plus decidentul politic, ce are în dotare instrumentele de a legifera.

În urma unei dezbateri recente au fost identificate 5 mari obstacole ce stau în fața chestiunii:

Mentalitatea – marea problemă în calea meseriei. Într-o Românie în care inflația de universități, academii sau facultăți a devalorizat atestatul universitar, imaginea dar și valoarea adusă de practicarea unei meserii oneste trebuie schimbată.
Curricula și calitatea cadrelor didactice. Programa școlară privită din perspectiva învătământului profesional și tehnic trebuie fundamental restructurată, adusă în acord cu realitatea nși cu viitorul iminent.

Și nu trebuie făcut rabat în ce privește nivelul de pregătire al dascălilor chemați să-i educe pe viitorii specialiști . Pe scurt, acest tip de învățământ trebuie croit după nevoile economiei, nu după nevoile profesorilor.

Consiliere și evaluare. Copii trebuie îndrumați în carieră, competențele și abilităților lor trebuie constant evaluate. Există un deficit masiv de specialiști în acest domeniu.

Ierarhizarea corectă a calificărilor și aducerea la zi a nomenclatorului de meserii. Sistemul educațional trebuie construit corect. Un exemplu de incorectitudine: un absolvent al unei școli profesionale încheie cu o calificare inferioară celei acordate la absolvirea unui liceu tehnic, chiar dacă primul are la activ un număr cel puțin dublu de ore de activitate practică. Nomenclatorul de meserii trebuie actualizat ca să permită formarea în specializări noi, inexistente însă în documentul de căpătâi al clasificărilor.

Colaborarea cu mediul de afaceri și cointeresarea pentru implicare. Formarea profesională trebuie să țină cont de nevoile economiei, iar agenții economici trebuie implicați în acest proces. Dar pentru asta ei trebuie cointeresați- sigur, e vorba și de mai multe facilități fiscale, eventual, dar și de puterea de decizie în acest sistem.

Din punctul meu de vedere, învățământul profesional este privit ca un eșec în educația tinerilor, fiind o alternativă aleasă pentru elevii cu rezultate slabe la învățătură, marea majoritate fiind încurajați să se orienteze către învățământ teoretic.

Propuneri de avut în vedere:

campanie națională pe TV, la radio si in online: promovarea învățământului profesional și dual ca o alternativă viabilă, cu o mai mare siguranță în găsirea unui loc de muncă după încheierea studiilor;
introducerea în programa de învățământ primar, a educației antreprenoriale astfel încât orientarea profesională a tinerilor să capete formă încă din timpul gimnaziului;
formarea corpului profesoral la așteptările companiilor și nivelul tehnologic actual, și folosirea specialiștilor care activează în companii pentru predarea anumitor materii de specialitate;
lansarea unui program guvernamental de dotare, pe meserii, a atelierelor din învățământul profesional;
introducerea posibilității ca organizațiile patronale, clusterele, grupurile de firme să inițieze cursuri de formare în sistem profesional‐dual și să organizeze componenta de pregătire practică pentru firmele pe care le reprezintă, inclusiv să contribuie la elaborarea programelor de învățământ profesional-dual;
certificare profesională a absolvenților trebuie făcută printr-un examen susținut în fața unei comisii alcătuită din cadre didactice și specialiști în domeniu, după un număr minim de ore de instruire practică, comparabil cu practica europeană;
– încurajarea companiilor să participe la programele de învățămant dual, prin oferirea de alte facilități fiscale. De ex.: deducerea din impozit a investițiilor în echipamente didactice sau oferirea de burse tinerilor pe care îi au în stagiu. O altă posibilitate ar putea fi prin redirecționarea unui procent din impozitul pe profit, instituțiilor de învățământ implicate în această activitate.

Ramân mai multe întrebări pentru “triunghiul administrație locală- mediul de afaceri- sistemul public de educație:

  • pentru autoritățile locale: Care este rolul Unităților Administrativ – Teritoriale (UAT-uri)? Ce ar trebui să finanțeze autoritățile locale? Sub ce formă?

 

  • pentru mediul de afaceri: Cum ar trebui angajatorii să susțină dezvoltarea învățământului profesional? În ce măsură? În contextul cărui cadru legislativ?

 

  • pentru guvern: Ce ar trebui să se finanțeze din bugetul național? Cum vor fi distribuite resursele? Stimulente pentru angajatori? Câte și sub ce formă


About the author


Cu o experienta profesionala in business si administratie, Claudiu Vrinceanu a studiat economia la Facultatea de Relatii Economice Internationale (ASE) si Stiintele Politice la SNSPA. De asemenea, Claudiu a incheiat cursurile programului de EMBA al Maastricht School of Management.






Wanna say something?






 





Read previous post:
[Public Affairs Memo] Bilant, luna iulie – Guvern. Informatii economice si politice utile mediului de business

[The Public Affairs Memo] este un demers de comunicare prin care voi analiza săptămânal și lunar cele mai importante acte...

Close