Patru erori in dezbaterea “Lapte Napolact de import”: una este la un pas sa dea in foc!

Posted by:     Tags:  , , , , , , ,     Posted date:  July 24, 2014  |  9 Comments


July 24, 2014


Producatorul Napolact este in centrul atentiei pe tema controversatei stiri despre presupusa renuntare la producatorii de lapte din Ardeal, in favoarea celor din Ungaria. Va propun sa analizam acest subiect, pe scurt, sub lupa logicii economice.

Context: I. FrieslandCampina, compania olandeza care detine Napolact, a renuntat sa mai recolteze lapte din Mures, Satu Mare si Salaj pe motiv ca este mai ieftin sa aduca lapte din Ungaria, decat sa-l colecteze de la micii producatori din Romania. II. Reactia FrieslandCampina: “Producem si vindem circa 95% din produse in Romania + “Am incheiat colaborarea cu 50 de centre de colectare a laptelui de mici dimensiuni din nord-vestul Romaniei.”

Am identificat patru erori de logica economica in dezbaterea “Lapte Napolact de import”. A patra eroare este o concluzie extrem de arzatoare. Ba chiar este la un pas sa dea in foc.

1. O decizie de business este judecata gresit.

Publicul trebuie sa inteleaga ca decizia prin care un producator/procesator de lapte isi schimba furnizorii este bazata pe un calcul economic antreprenorial care urmareste sustenabilitatea afacerii. Fie ca ne referim la inchiderarea unui parteneriat cu un intermediar (in cazul Napolact, centrele de colectare) sau la relocarea unui punct productie, compania/antreprenorul ia in calcul exclusiv interesele investitorilor si cerintele consumatorilor.

2

 2. Fiecare schimbare de strategie este abordata de public in mod subiectiv.

Ma fascineaza cum publicul larg – politicienii si unii observatori ai mediului de business – au comentat pe un ton nationalisto-alarmist plecarea Nokia din Romania sau inchiderea fabricilor Europharm si Poiana de la Brasov. Am vazut comentarii bazate pe aceeasi logica inclusiv in discutia despre relatia dintre Friesland si fermierii din Ardeal. Pe un ton nationalist cu iz protectionist, multe voci au promis un boicot al brandului Napolact solicitand chiar o interventie a institutiilor de stat care sa salveze agricultorii autohtoni. Nu ma opun ideii de boicot din partea consumatorilor – o decizie exclusiv privata – , dar argumentele nationaliste omit, spre comparatie, ca alte multinationale si-au mutat productia din Ungaria in Romania. Sa luam doar un exemplu: Michelin a mutat anul acesta productia fabricii de anvelope pentru autocamioane din Ungaria (Budapesta), in Romania (Zalau).

3. Atentie la boala “importita”!

Sa numim “importita” afectiunea economica prin care lumea afirma ca importurile ar fi rele. “De ce sa importam lapte, in loc sa-l producem exclusiv in tara. Firmele autohtone vor muri si, prin urmare, taxele colectate de pe urma lor vor scadea!” este o retorica constanta in vocabularul economic curent. Ce nu intelegem aici este ca a. cu cat importurile vor fi mai reduse, cu atat mai putine exporturi putem face. Fara importuri nu putem avea exporturi, intrucat strainii nu vor avea resurse pentru cumpararea bunurilor si serviciilor noastre; b. importurile creeaza competitie produselor si serviciilor autohtone, deci creste competitivitatea antreprenorilor locali si c. (aviz celor care isi doresc sa creasca taxele colectate!) importurile sunt, de asemenea, taxate de catre guvern.

 4. NU vedem padurea de copaci!

Cred ca, in cazul discutiei despre productia laptelui din Ardeal, cea mai grava problema se refera la competitivitatea fermierilor romani. Ca de obicei, atunci cand analizam un caz tindem sa vedem doar efectele imediate ale unei fenomen, nu si consecintele pe termen lung asupra unui grup in particular, dar si asupra tuturor grupurilor.

Din discutia pe care am avut-o cu Jan Willem Kivits, CEO al FrieslandCampina, si din observatii ale pietei, aflu ca foarte multi fermieri care detin vaci nu sunt pregatiti pentru deschiderea pietei din 2015 care va avea loc prin eliminarea cotelor la lapte. Micii fermieri risca sa dispara dupa eliminarea cotelor de lapte din 2015 nu pentru ca aceasta decizie de eliberare a pietei este nesanatoasa economic (din contra, as zice eu), ci pentru ca putini intreprinzatori din mediul rural sunt cu adevarat competitivi. In plus, la fel de putini si-au rezolvat problemele de succesiune.  Aceasta-i adevarata problema care-i la un pas sa dea in foc si despre care nu vorbeste nimeni!



About the author


Cu o experienta profesionala in business si administratie, Claudiu Vrinceanu a studiat economia la Facultatea de Relatii Economice Internationale (ASE) si Stiintele Politice la SNSPA. De asemenea, Claudiu a incheiat cursurile programului de EMBA al Maastricht School of Management.






Wanna say something?






 

9 Comments for Patru erori in dezbaterea “Lapte Napolact de import”: una este la un pas sa dea in foc!

raluca

Foarte buna polemica……………….cred ca ar fi bine sa se creeze o legislatie sau un program care sa protejeze fermierii romani pentru ca in stilul asta vom ajunge sa nu mai producem nimic……..doar sa lucram pentru niste multinationale care isi pot muta fabricile din tara in tara dupa costuri.

In principiu sunt de acord ca Friesland isi poate lua laptele de unde doreste, dar in acelasi timp:

1. Consumatorul are puterea de a schimba brandul . Cred ca a venit vremea ca si consumatorul roman sa cumpere intelept si nu numai promotii…….sa ne mai uitam si la ce face compania producatoare; de exemplu eu imi voi face cumparaturile de acum de la Dedeman pentru ca mi-a placut initiativa lor de a o sponsoriza pe Simona Halep iar daca Friesland ia laptele din afara tarii cu siguranta nu voi mai cumpara niciun produs de la aceasta companie pentru ca am de unde alege, si pott alege o companie care cumpara lapte romanesc.

2. Cred ca ar trebui sa existe o legislatie prin care companiile care cumpara lapte din Ro sa primeasca scutire de taxe …..sau ceva de genul acesta, iar in momentul in care isi ia furnizor extern sa il coste alegerea ceva mai mult decat o lovitura de imagine.

    bvean

    Cand romanii vor avea bani sa cumpere si altceva decat “doar promotii” atunci sa vorbim. Daca procesatorii vor cumpara lapte mai scump din Ro vor vinde si produsele “autohtone” mai scump -> nu vor avea vanzariile scontate / impuse de actionari -> isi vor muta fabriciile in “tari mai ieftine” …

Maria

M-as fi asteptat la ceva mai multa obiectivitate si la a cincea sau mai bine zis prima eroare in acest caz: “din inima ardealului” – o campanie de marketing care a reusit sa ‘manipuleze’ practic perceptia consumatorului; in tot acest scandal nu vorbim de lapte romanesc, unguresc, calitate, pret etc – ci de ceea ce Napolact a vandut romanilor si dezamagirea ca a fost doar o campanie de publicitate. Cat despre cele 95 de procente folosite pentru produsele comercializate in Romania…de unde stiti? se poate dovedi, masura, demonstra? – cine a propus acest speech merita un mare bravo….bine ca nu se poate demonstra:)

Cristian

1. Eu nu mai cumpăr Napolact. Nu pentru că ar lua lapte din import, ci pentru că a închis fabrica de la Țaga care producea celebra brânză Năsal, pentru a face loc pe piață brânzei President.
2. Personal nu înțeleg logica afirmației ”cu cât importurile vor fi mai reduse, cu atât mai puține exporturi putem face”. Chiar se încearcă o explicație tembelă “străinii nu vor avea resurse pentru cumpărarea bunurilor și serviciilor noastre”. Săracii… Trăiesc și ei cum pot de pe urma noastră.

tara

Nici eu n-am înţeles-o pe aia cu importurile necesare pentru a putea face export. Dacă, prin absurd, nu ai cu adevărat nevoie de nimic, în schimb ai potenţial de producţie peste nivelul cererii interne şi găseşti alte ţări interesate de produsele respective, poţi face export cât pofteşti fără a fi condiţionat de vreun import.
Înapoi în lumea reală, într-adevăr, nu ar fi posibil ca absolut toată lumea să facă doar export, e o contradicţie de logică primară, nu economică. Însă orice ţară e avantajată dacă profitul din exporturi şi taxarea activităţilor generatoare de exporturi depăşeşte veniturile provenite din taxarea importurilor. Mi se pare la mintea cocoşului.

Dincolo de asta, grijă mare când ne referim la importurile alimentare. Faptul că ar creşte competitivitatea produselor interne e adevărat, dar asta nu înseamnă că ar creşte şi calitatea lor. O dovadă clară e adoptarea seminţelor modificate pentru a da randament, până în punctul în care numeroase specii naturale, deosebit de sănătoase şi în fond o valoare universală în sine, au fost şi sunt în continuare eradicate cu repeziciune.

Pe de altă parte, asta afectează şi exporturile. Nici alinierea la standarde impuse la nivelul Uniunii Europene sau mondial nu este întotdeauna benefică, fiindcă şi un randament „prea bun” la exporturi ar dirija producătorii către folosirea exclusivă a standardelor impuse de clienţii de peste hotare. Excepţie fac cazurile în care produsele sunt acceptate ca atare, nealterate genetic şi netratate prin mijloace care le reduc sau chiar anulează beneficiile naturale.

Ce e mai grav este că sunt afectate chiar şi produsele neexportate. Până una alta, România este o ţară europeană, membră UE, cu bune şi cu rele. Practic, nu poţi scoate un produs care să se supună doar unor reglementări interne, ci standardelor UE. Iar când vine vorba de încurajarea practicilor ecologice şi sănătoase, deja nu mai faci lobby doar la nivel naţional, ci trebuie să treci prin aparatul birocratic european, un fel de sumă a majorităţii defectelor aparatelor birocratice din ţările membre. Şi să aştepţi şi mai mult pentru o rezolvare.

Cu sau fără mândrii naţionale, ce se pierde complet din vedere în discuţia asta este că şi noi şi Ungaria suntem ţări membre UE şi avem de dat socoteală la o instanţă comună. Nu mai există cu adevărat piaţă locală, există doar localizări ale piaţei europene.

Motiv pentru care, adevărata eroare de logică economică aparţine tot Napolact. Marketingul şi publicitatea afectează opinia publică, iar consumatorul te afectează economic. Decizia de a schimba aprovizionarea, dintre toate ţările posibile, în Ungaria, în contextul nefericitului slogan este pe locul doi în topul tâmpeniei după cea de a merge pe un astfel de slogan.
Practic, acum mint o Europă întreagă.

Să privim şi partea pozitivă a snoavei. Cel puţin ungurii cu idei creţe despre Ardeal ar trebui să adopte Napolact ca marcă preferată în virtutea ideii că din inima Ardealului curge lapte unguresc :)

    Claudiu Vrinceanu

    @Cristian, @tara:

    Hai sa reducem sistemul economic la un mod de organizare mai simplist: imaginati-va doi indivizi care activeaza pe piete diferite; fiecare, A si B e dependent de celalalt; la un moment dat, A are nevoie de ragaz, asa ca va dori sa importe odihna/timp liber de la B ca sa poate exporta munca; mai apoi, A va importa bani cu care iar sa faca importuri de bunuri. E un pic mai clar acum?

    Perspectiva autosuficientei in toate, ca argument, e absurda. Putem fi autosuficienti in productia de lapte, dar nu si in productia altor bunuri de capital care intra in componenta laptelui (pamant, vaci, furaje, forta de munca etc.). Deci in mod necesar una din acestea tot ajungi sa la importi. In cazul asta e laptele. Daca ar fi vacile sau furajele ar fi mai putin deranjant?

      tara

      Tot nu m-ai lămurit cu simplificarea asta.

      Dacă eu vreau să fac export la tine, nu pot până nu fac import de la tine. Păi şi tu cum faci export la mine când pentru asta ai nevoie să faci tu import de la mine? :) E logică primară, never gonna happen dacă ar fi aşa.

      Se face simultan. Doar că vorbim de şi de bani. Aşa că unde A B şi C inventează moneda şi fac fiecare propria valută, cu un curs iniţial egal, iar B şi C fac schimburi între ele, dar şi importuri de la A, iar A nu face importuri deloc o vreme, se ajunge ca B şi C să trebuiască să producă bani în plus, iar cursul valutar B şi C scade în favoarea A.
      Unde A B şi C aveau câte 3 fise fiecare iniţial acum A are toate cele 3 fise proprii, intern, în circulaţie, dar B şi ce mai au doar câte, să zicem 2 respectiv 1, fiindcă restul se găsesc la A. Dacă B şi C produc fiecare încă 1 respectiv 2 fise, se ajunge la fisaA=3/3=1 fisaB=3/4=0.75 fisa C = 3/5=0.6.

      Unde mai pui că A poate fără probleme investi în capital străin cu fisele acumulate.

      Iar să zici că există o NEVOIE de a importa în România lapte, roşii, ouă, urzici, ceapă, cartofi, mere şi alte din astea mi se pare de bezna minţii. Ăia e o importă fiindcă e mai eftin din Ungaria pe criterii stricte de politică financiară la nivel de stat.

      Chestia cu economia e că îşi bagă nasul unde nu prea trebuie şi face legitime şi recomandate nişte acţiuni de-a dreptul tâmpite din multe alte puncte de vedere. Al sănătăţii, moral, al calităţii, al dezvoltării etc.

      Dar na, ghinion, dacă nu putem vedea mai departe de sistemul ăsta construit din beţe de chibrituri şi luăm drept axiomă orice obicei trântit într-o carte de renume :)

tara

Încă o chestie, legată în special de punctul patru, deosebit de valid, dar cu nişte cauze mai degrabă antropologice decât culturale.

Comunitate săsească: Friţ cumpără un tractor. Încântaţi, Mark şi Hans cumpără pluguri şi îi propun lui Friţ să se combine. Apare Klaus cu două camioane de transport şi se adună cu toţii. Vine Greta, care oferă o parte din terenul ei pentru construcţia de hambare, pe care nu întârzie să le pună în faptă Alfred şi Robert. Treaba merge de la sine şi toată lumea e mulţumită.

Comunitate românească: Ion cumpără un tractor. Gelos, Gheorghe îşi vinde vacile şi cumpără şi el un tractor mai şmecher. Enervat la culme, Vasile lasă stâna în paragină şi merge doi ani pe vas, cumpărându-şi un tractor ultimul răcnet la întoarcere.
Treabă nu mai face nimeni, tractoarele sunt în paragină.
Gheorghe îl omoară pe Ion pentru că din cauza lui şi-a vândut vacile. Vasile ajunge la închisoare, după ce şi-a bătut cu bestialitate nevastafiindcă aceasta i-a fost infidelă cât timp a lipsit din ţară şicopiii pentru că i-au ascuns timp de şase luni treaba asta. Toţi ajung la ştirile de la ora cinci. Vacile sunt bine mersi prin Suedia.

Dacă-nţelegeţi ce vreau să spun…

cezar

Eu doresc sa beau lapte produs in Romania, de la mici producatori care isi hranesc vacile pe camp. Chiar daca laptele e ceva mai scump. Oricum, laptele a fost dintotdeauna mai scump. Daca Friesland vrea sa faca business pe pret nu are decat.

“cu cat importurile vor fi mai reduse, cu atat mai putine exporturi putem face. Fara importuri nu putem avea exporturi, intrucat strainii nu vor avea resurse pentru cumpararea bunurilor si serviciilor noastre;” este peste puterea mea de intelegere ( sic !)

Punctul 4 se poate explica la fel. Nu ma intereseaza competivitatea, ci PRODUSUL si mai précis, caracteristicele lui romanesti.
Nu comparati un business transnational cum e Nokia cu productia de lapte de la vaci sau cu productii ce se pot face sau nu in tara, la modul general.







Read previous post:
Cultura unei natiuni explica de ce fumatul se reduce in anumite tari

Cum se transmite comportamentul fumatorilor in cadrul anumitor populatii? Cum difera acest comportament de la o tara la alta? Cele...

Close