Patru erori in dezbaterea “Lapte Napolact de import”: una este la un pas sa dea in foc!

Posted by:     Tags:  , , , , , , ,     Posted date:  July 24, 2014  |  9 Comments




Producatorul Napolact este in centrul atentiei pe tema controversatei stiri despre presupusa renuntare la producatorii de lapte din Ardeal, in favoarea celor din Ungaria. Va propun sa analizam acest subiect, pe scurt, sub lupa logicii economice.

Context: I. FrieslandCampina, compania olandeza care detine Napolact, a renuntat sa mai recolteze lapte din Mures, Satu Mare si Salaj pe motiv ca este mai ieftin sa aduca lapte din Ungaria, decat sa-l colecteze de la micii producatori din Romania. II. Reactia FrieslandCampina: “Producem si vindem circa 95% din produse in Romania + “Am incheiat colaborarea cu 50 de centre de colectare a laptelui de mici dimensiuni din nord-vestul Romaniei.”

Am identificat patru erori de logica economica in dezbaterea “Lapte Napolact de import”. A patra eroare este o concluzie extrem de arzatoare. Ba chiar este la un pas sa dea in foc.

1. O decizie de business este judecata gresit.

Publicul trebuie sa inteleaga ca decizia prin care un producator/procesator de lapte isi schimba furnizorii este bazata pe un calcul economic antreprenorial care urmareste sustenabilitatea afacerii. Fie ca ne referim la inchiderarea unui parteneriat cu un intermediar (in cazul Napolact, centrele de colectare) sau la relocarea unui punct productie, compania/antreprenorul ia in calcul exclusiv interesele investitorilor si cerintele consumatorilor.

2

 2. Fiecare schimbare de strategie este abordata de public in mod subiectiv.

Ma fascineaza cum publicul larg – politicienii si unii observatori ai mediului de business – au comentat pe un ton nationalisto-alarmist plecarea Nokia din Romania sau inchiderea fabricilor Europharm si Poiana de la Brasov. Am vazut comentarii bazate pe aceeasi logica inclusiv in discutia despre relatia dintre Friesland si fermierii din Ardeal. Pe un ton nationalist cu iz protectionist, multe voci au promis un boicot al brandului Napolact solicitand chiar o interventie a institutiilor de stat care sa salveze agricultorii autohtoni. Nu ma opun ideii de boicot din partea consumatorilor – o decizie exclusiv privata – , dar argumentele nationaliste omit, spre comparatie, ca alte multinationale si-au mutat productia din Ungaria in Romania. Sa luam doar un exemplu: Michelin a mutat anul acesta productia fabricii de anvelope pentru autocamioane din Ungaria (Budapesta), in Romania (Zalau).

3. Atentie la boala “importita”!

Sa numim “importita” afectiunea economica prin care lumea afirma ca importurile ar fi rele. “De ce sa importam lapte, in loc sa-l producem exclusiv in tara. Firmele autohtone vor muri si, prin urmare, taxele colectate de pe urma lor vor scadea!” este o retorica constanta in vocabularul economic curent. Ce nu intelegem aici este ca a. cu cat importurile vor fi mai reduse, cu atat mai putine exporturi putem face. Fara importuri nu putem avea exporturi, intrucat strainii nu vor avea resurse pentru cumpararea bunurilor si serviciilor noastre; b. importurile creeaza competitie produselor si serviciilor autohtone, deci creste competitivitatea antreprenorilor locali si c. (aviz celor care isi doresc sa creasca taxele colectate!) importurile sunt, de asemenea, taxate de catre guvern.

 4. NU vedem padurea de copaci!

Cred ca, in cazul discutiei despre productia laptelui din Ardeal, cea mai grava problema se refera la competitivitatea fermierilor romani. Ca de obicei, atunci cand analizam un caz tindem sa vedem doar efectele imediate ale unei fenomen, nu si consecintele pe termen lung asupra unui grup in particular, dar si asupra tuturor grupurilor.

Din discutia pe care am avut-o cu Jan Willem Kivits, CEO al FrieslandCampina, si din observatii ale pietei, aflu ca foarte multi fermieri care detin vaci nu sunt pregatiti pentru deschiderea pietei din 2015 care va avea loc prin eliminarea cotelor la lapte. Micii fermieri risca sa dispara dupa eliminarea cotelor de lapte din 2015 nu pentru ca aceasta decizie de eliberare a pietei este nesanatoasa economic (din contra, as zice eu), ci pentru ca putini intreprinzatori din mediul rural sunt cu adevarat competitivi. In plus, la fel de putini si-au rezolvat problemele de succesiune.  Aceasta-i adevarata problema care-i la un pas sa dea in foc si despre care nu vorbeste nimeni!