Potential de investitii in IT: ultimul loc in UE la digitalizare

Posted by:     Tags:  , , ,     Posted date:  November 2, 2017  |  No comment


November 2, 2017


România se clasează pe locul 28 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte indicele DESI- Digital Economic and Society Index, calculat de Comisia Europeană, însă are un potenţial foarte mare de dezvoltare în acest domeniu, arată o analiză PwC, dată publicităţii cu ocazia conferinţei Digital Romania Forum.

 

În ceea ce priveşte capitalul uman, România se situează pe ultimul loc în UE, dar a înregistrat progrese comparativ cu anul trecut, în special  în ceea ce priveşte numărul persoanelor care accesează mediul online (56%), nivelul competențelor digitale şi numărul de specialiști în Tehnologia Informațiilor și a Comunicațiilor („TIC”) (1.9%).

 

În fine, tot pe ultimul loc se clasează România şi în privinţa prestării de servicii publice în sfera digitală. Totuşi, în ultimul an, s-au înregistrat progrese comparativ cu anul anterior în ceea ce privește furnizarea serviciilor publice digitale, prin creșterea numărului de servicii care pot fi efectuate online și prin pre-completarea automată a formularelor pentru cetățeni.  În plus, România a progresat și în ceea ce privește promovarea politicilor privind „open data”.

 

Potrivit unei analize realizate de PwC, în parteneriat cu Centrul de Studii Economice Europene (ZEW) şi Universitatea din Mannheim, în privinţa nivelului de impozitare a domeniului digital, România se situează printre ţările cu o rată de impozitare favorabilă (locul 8 din 33 de economii analizate la nivel global), dar costul capitalului, pentru acest sector, este relativ ridicat (locul 16 din 33).

O altă analiză, efectuată de Organizaţia Naţiunilor Unite, clasează România pe locul 75 din 193 de economii din întreaga lume privind eficienţa e-guvernării.

În vederea maximizării potenţialului României în sectorul digital, analiza PwC recomandă adoptarea câtorva măsuri cuprinse şi în Strategia Naţională pentru Agenda Digitală:

Pentru îmbunătăţirea conectivităţii:

  • Investiții în infrastructura inteligentă care să permită construirea ecosistemului de servicii digitale;
  • Crearea unui forum privind banda largă;
  • Încurajarea unei abordări locale;
  • Facilități fiscale sau subvenții pentru a încuraja achiziționarea de abonamente în bandă largă.

Pentru dezvoltarea competenţelor digitale ale capitalului uman:

  • Introducerea mai multor materii privind tehnologia informaţiei în curicula școlară.
  • Încurajarea participării la Open Education Europa;
  • Organizarea de campanii de promovare (awareness-raising), ajutor pentru formare și acordarea de subvenții;
  • Încurajarea companiilor din sectorul privat să organizeze cursuri de tip training, internship-uri, workshop-uri pentru elevi/studenți (după modelul Atelierul Digital – Google);

Pentru îmbunătăţirea utilizării internetului:

  • Actualizarea legislației privind comerțul electronic;
  • Promovarea serviciilor bancare online;
  • Transpunerea inițiativelor UE referitoare la securitatea cibernetică;
  • Lansarea unui certificat de tip Trustmark.

Integrarea tehnologiei digitale:

  • Definirea unei strategii pentru digitalizarea industriei;
  • Încurajarea și susținerea IMM-urilor cu vânzări online şi a comerțului digital transfrontalier;
  • Crearea de centre de testare a tehnologiilor;
  • Conectarea caselor de marcat la serverele ANAF.

Pentru dezvoltarea serviciilor publice digitale:

  • Creșterea numărului de servicii şi soluții e-Gov şi promovarea acestora într-un mod eficient;
  • Transpunerea Directivei 2014/55/UE privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice si extinderea progresivă a domeniului de aplicare și în alte sectoare;
  • Depunerea online a tuturor declarațiilor, implementarea unor sisteme electronice de control al TVA si introducerea unui document standardizat pentru auditul fiscal – SAFT.


About the author


Claudiu Vrinceanu este partener și co-fondator al VP Connections, companie de consultanță în business specializată în comunicare strategică și în atragerea de investitori. Implicat activ și managerial în mai multe proiecte ale Fundației Romanian Business Leaders, Claudiu a fost în perioada 2015-2017 secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri. Claudiu Vrînceanu este, de asemenea, membru al Platformei România 100. Absolvent de ASE (REI) și Ştiințe Politice la SNSPA, el a încheiat cursurile programului de EMBA al Maastricht School of Management.






Wanna say something?






 





Read previous post:
Cum vad antreprenorii creativi viitorul afacerilor personale

45% dintre antreprenorii creativi plănuiesc să își extindă afacerile în următorul an, arată Barometrul Minților Creative, un studiu realizat de...

Close